Zilele trec mai greu, la geamul meu, privind afara din casa in care eu inca simt parfumul tau si pot sa jur ca de azi imi aud ecoul tare si ma tine treaz. El nu imi spune vorbe mari dar dorul imi aminteste doar de nopti cu tine pana in zori, cand mai vorbeam in gluma niste prostii, de genul cum ar fi sa facem copii, tu nu mai stii? Cand a aflat lumea parca s-a oprit, peste tot intrebau Doamne oare cum ne-am gasit. Acum ecoul meu imi spune asa: Dragos, chiar daca ai puterea sa ascunzi ti-e dor de ea. Obisnuiam sa fac orice sa zambesti, iar acum orice sa vii inapoi sau sa-mi vorbesti. Dar sa te schimb cu altcineva nu pot. La tine imi place tot ce nu suport.
Ma detest, te vad cum pleci cu ochii goi, prea mandru sa te opresc crezand ca tu ai sa vii inapoi. Sa tin, candva sa mint, candva sa pleci, candva sa suferi sau dragostea altcuiva ai sa ajungi. N-ai nevoie de dovezi, stiu ca ma crezi, nu-i usor sa recunosti dar stiu ca vrei sa ma vezi. Ti-e frica doar de lacrimi amare care au cazut din ochii tai si cat de mult te-a durut. Nu-mi cere acum sa ma port ca si cum intre noi au mai ramas doar niste poze puse intr-un album. Nu-i vorba de sex,bani sau alte placeri. Nu ne trebuie decat sa fim noi. Zambeste iar si gandeste putin, orice ce pahar pe jumate gol e si pe jumate plin. Cine vrea sa fie singur? Eu vrea ca tu sa fii fericita chiar daca esti cu mine sau nu!
De cand ai plecat, cerul s-a intunecat, nu pot sa cred ca e adevarat!
Nu poti stii durerea pe care tu ai lasat-o in urma ta!
Si sa nu uiti ca inima mea e ca un hotel.Din cand in cand .... mai vii si eu iti spun ca nu mai e loc in el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu